Facturi prea mari după liberalizare, presiune mult prea mică? Gazele, mai cu seamă c-am intrat și în sezonul rece, reprezintă o problemă greu de neglijat. Noi am găsit un articol mai vechi în arhiva redacției și ne-am gândit să vi-l republicăm. Avem și români de o cu totul altă părere.

România anului 2018, se întâmplă lucruri pe care nu le-am fi crezut posibile. Un ONG din localitatea Motru, care reprezintă interesele bărbaților căsătoriți, trage un semnal de alarmă. Opriți gazele! – sună strigătul aproape disperat

Ne-am deplasat la fața locului pentru mai multe detalii, chiar de la inițiatori. Ce am aflat ne-a lăsat pur și simplu fără cuvinte. Sfârșit de Aprilie, vreme bună și un grup de aproximativ 25 de bărbați în fața primăriei – cu pancarte în mâini – cer oprirea furnizării gazelor. După un schimb de replici cu cei doi oameni ai legii detașați acolo, chiar președintele, Mitruș Manolea răbufnește la vederea presei:
– Cerem primăriei să oprească gazele! De 2 ani n-am mai avut o defecțiune în oraș! E inuman!
– Și considerați că e un lucru rău? – întrebăm contrariați, presupunând că te revolți când nu merg serviciile de utilitate publică
– Cum, domnișoară? 2 ani de zile? Știți ce se întâmplă, domnișoară, când sunt gaze?
– Păi…
– Păi, vă spun eu, domnișoară. Îi trece nevestimii prin cap să-mi facă ceva bun de mâncare. Bun zic, să facă. Oameni suntem, te hrănești. Azi, mâine, ceva bun, că muierii i se urcă și la cap. Cică mâncare proaspătă!
– Am înțeles, dar ce problemă aveți, totuși? Sunteți tratat cum se cuvine.
– Sunt domnișoară, sunt. Crezi mata. Dar stai să vezi! – și Manolea strigă un rotofei din grup, să se apropie – Gigi, mă Gigi vină-ncoa să vorbim cu domnii!
– Dom’ Mitruș, nu se mai poate, domne! Punct și de la capăt! Opriți gazele!
– 98 de kilograme… Pfii… Ia zi Gigi, ce-ți face nevastă-ta?
– Tocană, ardei umpluți. Mai stau vreo juma’ de oră și plec la piață. Cică acuma vrea să facă coaste la cuptor. Și te duci, când îți spune ea, te duci!
– Da’ ia zi, mă, Gigi, cum îți spune mă, nevastă-ta?
– Iubirică. Masa-i gata, pui… nu mai scap din astea, domne’.
– Acum vezi, domnișoară?
– Mda… M-ați trecut prin problemele dumneavoastră de familie și n-am înțeles – poate o vor face cititorii noștri – care e, de fapt, problema gazelor.
– Cum, care? Știi ce se întâmplă când nu-s gaze? Muierea pleacă la socri două zile, la mă-sa, aia face. Și te mai lasă să răsufli. Nu-ți mai spune motănel, nu te întreabă dacă mai vrei și desert, dac-ai dus gunoiu’, ți-ai schimbat ciorapi’… N-am mai mâncat o conservă de fasole de nici nu-i mai știu gustu’!
– … dreptate multă aveți domnu’ Mitruș! Opriți gazele!
– Interesant punct de vedere. Acum face sens. Vă mărturisim că noi, de când lucrăm în presă, nu am mai întâlnit așa ceva. Ce credeți că veți rezolva?
– Acuma… drept vă spun că nu știu. Dar cum spunea și omu’ ăla înțelept, cum naiba-i zice, ăla… În fine, un scriitor… Pfiii, îmi aduc io aminte. N-am prea citit cine știe ce da’ cu asta să știți c-am rămas. Că, cică nu știi dacă-ți iese, da’ ai mai multe șanse dacă încerci…

Vom reveni cu mai multe detalii pe măsură ce le vom avea.