Orice rețetă reușită pregătită cu ajutorul focului necesită și niște vin. E neapărat. Dar spuneam că pregătim sarmale de post. Cum ar fi să bem, să ne îmbătăm ca porcii? Luăm paharul cu vin alb – vinul alb merge strașnic cu ciuperci – și-l punem deoparte, în afara razei vizuale. Luăm ciupercile, 1/2 kg, și le spălăm… și le? Mai bine nu spălăm nimic. Ciupercile în apă sunt cam ca niște pisici. Nu pot să zgârie dar le cauzează. Le periem puțin și delicat, să le facem să se simtă speciale. Se toacă, la cap. Și piciorușele. Și, e datoria noastră să vă prevenim. Dacă sunteți slabi de inimă vă puteți opri aici. Mai urmează alte tocături. Se toacă și 3 cepe mari, mărunt, cum toacă soacra. Trebuie să aibă unii dintre voi o soacră în preajmă, și știți cum se face. Luăm morcovii, în număr de 2, și îi dăm pe răzătoare. După ce am încins în prealabil, sau în cratiță, de preferat, 200ml de ulei. Asta ar fi prima parte.

Bem un pahar de apă, sau unul de compot, fără alcool, în cinstea paharului de vin de care am uitat complet, și înghițim în sec. De care am uitat! Și mergem cu rețeta noastră mai departe. Un ulei foarte încins se arde. Și nu noi nu vrem asta. Punem mai întâi ciupercile în ulei și când le vedem că sfârâie, pe rând ceapa, morcovul și cam 200g de orez. Așa cum e. Ar fi muncă de chinez să-l tocăm ori să-l dăm pe răzătoare. Noi n-am încercat. Asezonăm cu cimbru și mărar, tocate. Sare și piper din ochi sau mai degrabă după gust, că vorba aia, ochiul poate fi înșelător dar gustul nu se discută. Și paharul cu vin, de care uitasem, în locul unui pahar cu apă. Alcoolul se evaporă, oricum. Asta ar fi partea a doua.

După ce am ținut compoziția pe foc, cam cât să se umfle orezul în pene – eu sunt orezul cu bob mare! eu sunt orezul mondialul! … și altele d-ale lui -, numai puțin, o dăm deoparte la răcit. Dezbrăcăm de foi 1-2 verze murate. Nu e frumos dar trebuie s-o facă cineva și pe asta. Gastronomia cere sacrificii. Foile le umplem din compoziție și le împachetăm pe model rulat, îndesat la capete. Nu știm cum s-o spunem mai exact dar așa o știm și noi. Formele care rezultă se numesc sarmale și le punerm într-o oală cu apă. La fiert. La foc aprig prima dată și unul domol, după ce încep să fiarbă. Nu invers. Așa am crezut și noi. Asta ar fi ultima parte. Și nu uitați oala pe foc!

După ce trebuie să fi fiert scoateți câteva sarmale pe farfurie. Și puteți să le serviți cu mămăliguță. Sau dacă nu mai e nimeni în preajmă, atras de miros, mâncați-le chiar dumneavoastră. O să vă lingeți pe degete. Poftă bună!