Pentru că nu strică nimănui, câtuși de puțin, o delicatesă pe masa de sărbători, vă propunem o rețetă de carne cu legume de o să vă lingeți pe degete. Cu pui. Cu porc. Cu vită. Practic, o reuniune de gusturi.
Ingredientele
Exteriorul
- Un pui fericit. Nu știm dacă bietul suflet a murit râzând, dar putem presupune că da. Și să trăiești cu atâția nebuni în jur…
- 2 linguri de ulei, nu contează soiul, doar să poată unge
- 1 linguriță de sare. Dimensiunea linguriței calculabilă „din ochi”, în funcție de dimensiunea puiului
- ½ linguriță de piper, așijderea
- 1 linguriță de boia dulce
- Un praf de boia afumată, opțional, dar dă bine la povestit
- 1 ramură de rozmarin, ca să vă invidieze musafirii
Interiorul (porcul, adică leguma principală)
- 400–500 g pulpă de porc tocată, în funcție de cât de generos e puiul
(dacă al dumneavoastră e cât struțul, puneți mai mult) - 3 cepe mici / 2 medii / 1 uriașă, ca să putem afirma fără emoții că rețeta conține legume
- 2 căței de usturoi
- 1 ou mare sau 2 medii, în funcție de câte „legume” ați adăugat
- 1 linguriță de sare
- ½ linguriță de piper
- 1 linguriță de cimbru
Interiorul din interior (miezul existențial)
- 300–400 g carne de vită, tocată al mano, adică manual, ca la oameni serioși.
- Încă o ceapă mică
- 1 linguriță de unt
- Pesmet, cât cere compoziția
- 1 ou
- Sare și piper, un praf și un praf
- 1 vârf de nucșoară, ideal măsurat cu vârful cuțitului, pentru control artistic
Opționale, dar recomandate
- Un pahar de vin, cu vin, pentru că nu se gătește pe uscat
- Muzică, în funcție de stadiul rețetei și al vinului
Asamblarea
Înainte de orice, priviți bogația de ingrediente de pe masa din bucătărie.
Dacă vă veți pune întrebări precum „Merită?” sau „Este necesar?”, răspunsul nostru este da, din tot sufletul. Rețeta este delicioasă, iar rudele vă vor invidia atât de tare încât n-o să vă mai calce pragul dacă nu le dați rețeta.
Pasul 1: Puiul
Luați puiul, curățați-l cu simț de răspundere, apoi masați-l temeinic, pe interior și pe exterior, cu ulei, sare, piper și boia. Puteți adăuga și un strop de lămâie, dacă doriți o notă acidă.
Pentru că tot suntem aici, masați și un cuțit de bucătărie cu masatul — are să ne trebuie imediat.
Luați vinul și beți o cantitate rezonabil de nerezonabilă. Dacă puneți și un șlagăr de genul „Dă, mamă, cu biciu-n mine”, atmosfera este garantată.
Pasul 2: Vita (fine dining & matematică)
Tocați manual carnea de vită cu cuțitul bine ascuțit (ideal când taie firul de păr în două). Aveți grijă la degete. Sunt utile.
Dacă reușiți, totuși, să tăiați carnea în mici cubețele, obțineți instant încă o notă de fine dining. Și o să lăsați impresia că sunteți o gazdă fiartă pe matematică.
Tocați ceapa și căliți-o împreună cu carnea în unt timp de 1–2 minute, nu mai mult.
Lăsați amestecul la răcit, apoi adăugați oul, pesmetul, sarea, piperul și nucșoara.
Formați un cilindru cât mai perfect (iarăși, matematică) și lăsați-l deoparte.
Pasul 3: Porcul (momentul de forță)
Tocați porcul, dacă nu l-ați cumpărat deja tocat. Amestecați-l cu ceapa, oul, sarea, piperul și cimbrul.
Mai beți niște vin. Schimbați muzica. Acum ar merge de-a dreptul ceva de petrecere. Mai e puțin.
Reveniți la stratul de legume. Întindeți amestecul de porc pe o folie alimentară, așezați cilindrul de vită în mijloc și rulați. Veți obține un cilindru mai mare. Pe care-l introduceți în pui.
Deci( momentul adevărului)
După ce v-ați asigurat încă o dată că puiul e bine uns și arată mulțumit de starea lui de după viață, puneți-l într-o tavă și dați-l la cuptor la 180°C, timp de 1 oră și 45 de minute, sau până când capătă un bronz de Mamaia.
Nu de solar neapărat — atunci ar fi prea mult și-i schimbă gustul.
Serviți-l cu cartofi natur, salată și continuați cu vinul. Ar fi păcat să vă opriți la jumătatea sticlei.
Poftă bună! Sau, cum s-ar spune tradițional la noi la Băicoi: Bon Apetit!
