Titus se îndreaptă spre case cu coșul pe jumătate plin. Se caută de pungă, n-are, și-l inoportunează – sau cel puțin așa credea – pe nea Costel, ultimul din coadă:

Titus Nu vă supărați…

Nea‘ Costel Nu mă supăr, spuneți!

Titus Nu-mi dați și mie o sacoșă tip maieu din raft?!

Nea’ Costel Ba da. Poftim…

Titus Poftim ce ?!

Nea’ Costel Sacoșa!

Titus Păi, care sacoșă?! Asta sigur e maieu? Nu cumva e sinus? V-am cerut să-mi dați maieu.

Nea’ Costel Păi, maieu v-am dat. Asta nu-i maieu?

Titus Și dacă e sinus? Nu cumva are toarta sinusoidală?

Nea’ Costel Ba-i maieu! Nu e asta sinus toată ziua, domnule!

Titus Și dacă e sinus?

Nea’ Costel Ba-i maieu!

Titus Domnule, mi-ai dat un sinus! Vrei să mă dezbrac să-mi vezi maieul, cu bretele? Nu m-o fi îmbrăcat nevastă-mea în sinus…

Nea’ Costel Vezi că ești obraznic? Nici nu te pricepi…

Titus Bine c-ai trecut prin viață dumneata! Și nu știi nimic.

Nea’ Costel Treaba mea! Și nici nu te salut! Salut!

Titus Nici eu pe dumneata! Salut!