Titus se îndreaptă spre case cu coșul pe jumătate plin. Se caută de pungă, n-are, și-l inoportunează – sau cel puțin așa credea – pe nea Costel, ultimul din coadă:
Titus Nu vă supărați…
Nea‘ Costel Nu mă supăr, spuneți!
Titus Nu-mi dați și mie o sacoșă tip maieu din raft?!
Nea’ Costel Ba da. Poftim…
Titus Poftim ce ?!
Nea’ Costel Sacoșa!
Titus Păi, care sacoșă?! Asta sigur e maieu? Nu cumva e sinus? V-am cerut să-mi dați maieu.
Nea’ Costel Păi, maieu v-am dat. Asta nu-i maieu?
Titus Și dacă e sinus? Nu cumva are toarta sinusoidală?
Nea’ Costel Ba-i maieu! Nu e asta sinus toată ziua, domnule!
Titus Și dacă e sinus?
Nea’ Costel Ba-i maieu!
Titus Domnule, mi-ai dat un sinus! Vrei să mă dezbrac să-mi vezi maieul, cu bretele? Nu m-o fi îmbrăcat nevastă-mea în sinus…
Nea’ Costel Vezi că ești obraznic? Nici nu te pricepi…
Titus Bine c-ai trecut prin viață dumneata! Și nu știi nimic.
Nea’ Costel Treaba mea! Și nici nu te salut! Salut!
Titus Nici eu pe dumneata! Salut!
